E deja vineri. Apoi sambata. Duminica plec de acasa. E un sentiment ciudat. Abia asteptam sa scap de ai mei, sa nu mai aud comentariile, sa fiu pe cont propriu (intr-un fel), sa sa sa… Dar acum parca ma retine ceva. Tre` sa recunosc, imi e putin frica de necunoscut, nu stiu cum e la faculta, colegii, profii & stuff. Imi va trebui un timp pana ma obisnuiesc sa ma descurc absolut singura si o sa-mi fie dor de frate-mio. In ultimul timp ne intelegem din ce in ce mai bine si nah… Aiurea.
Desi ma simt nasol acasa, nu mai e niciun coleg de clasa, prieten/a in Deva cu care sa ies. Imi e dor de ei. Azi am fost in oras sa mai cumpar cate ceva si cand ma apropiam de locul nostru de intalnire am simtit un gol in stomac. Abia astept sa fiu in Cluj.
Astepti sa pleci de acasa? Da si nu. Da pentru ca vreau sa fiu libera, si nu pentru ca m-am obisnuit cu o viata mai comoda, si o sa trebuiasca sa-mi pun osul la lucru. Ma voi obisnui, dar nah…
Am inceput sa ma pregatesc fizic de facultate… niste exercitii de incalzire, jogging… stuff like this. A devenit deja un ritual (pana plec de acasa): jogging, exercitii, dus, masaj. Eh…
Cam atat aveam de zis.